Testarea pe animale este o practică esențială pentru dezvoltarea de noi terapii medicamentoase, dar și pentru înțelegerea modului în care acestea reacționează la anumite situații. Astfel de testări ajută la estimarea modului în care organismul uman va reacționa la o anumită substanță activă, deoarece funcțiile corporale ale tuturor mamiferelor funcționează într-un mod  aproximativ similar. Astfel obiectivele acestor cercetări sunt numeroase, incluzând și înțelegerea modului în care apar și evoluează anumite maladii (Parkinson, Alzheimer, scleroza multiplă, maladia Huntington, afecțiuni psihice – autism, depresie, schizofrenie) și înțelegerea mecanismelor afectate și intervențiilor necesare după leziuni cerebrale/spinale.

Speciile utilizate în laborator includ șoareci, șobolani, dihori, iepuri, porci, maimuțe - cu preponderență rozătoare, datorită dezvoltării în anii ‘80 a tehnicilor de creare a șoarecilor transgenici (2/3 din șoarecii utilizați în SUA), a duratei de viață a acestor specii (2 ani în medie), ce permit studii transgeneraționale, dar și a sociabilității acestora. Deși creierele animalelor nu sunt identice cu creierul uman, au o serie de structuri și funcții similare. Spre exemplu, creierul dihorului prezintă aceleași mecanisme de pliere corticală ca la om, iar o parte din procesele de migrare și conexiune neuronală au loc după nașterea animalului.

Tendințe globale în privința limitelor testelor pe animale

 Șoarecii de laborator tind să domine cercetările din neuroștiințe. Excepții fac Japonia, unde tendința este de a investi mai mult în cercetări pe maimuțe marmoset, și China care tinde spre macaci.  Mai mult decât atât, atenția exagerată acordată filogenezei poate duce la piste eronate în cercetările pe animale. E important ca cercetătorii în neuroștiințe să aibă cunoștințe avansate de biologie evoluționară.  De exemplu, maimuțele marmoset, deși sunt mai îndepărtate filogenetic de oameni decât macacii, sunt mai apropiate de oameni în privința comportamentului alimentar. Alte tendințe privesc necesitatea realizării unor cercetări alternative, pe specii diferite, pentru a identifica trăsături restrânse la un grup de animale vs. trăsături care s-au dezvoltat la mai multe specii. Mai mult, se vorbește despre necesitatea extinderii numărului de specii de animale implicate în cercetare, în neuroștiințe, prin dezvoltarea de noi tehnici și testarea/validarea de noi metode pentru aceste noi specii.

Un exemplu de model animal. Rolul Macacilor Rhesus în studiul maladiei Alzheimer

Tau este o proteină cu rol în stabilizarea microtubulilor interni. Fosforilarea anormală a Tau este una din  cauzele care determină apariția Alzeimer. Patologia Tau în cortexul de asociere este replicată deficitar în modele care utilizează șoarecii (cortexul de asociere este mic, conexiunile neuronale puține, șoarecii trăiesc puțin și e mai greu să dezvolte natural anumite patologii). E greu de studiat patologia Tau la oameni post-mortem, deoarece unele situri Tau se defosforilează imediat după deces. Maimuțele Rhesus bătrâne dezvoltă în mod natural deficite cognitive, placă amiloidă și același model de dispunere a Tau ca și oamenii. Posibilitatea de a analiza stadiile fosforilării Tau prin imunofluorescență la Rhesus este extrem de importantă. Se pot studia stadiile timpurii ale fosforilării Tau, organele și interacțiunile moleculare.

Bibliografie

  1. Arnsten AFT, Datta D, Leslie S, Yang ST, Wang M, Nairn AC. Alzheimer's-like pathology in aging rhesus macaques: Unique opportunity to study the etiology and treatment of Alzheimer's disease. Proc Natl Acad Sci U S A. 2019 Dec 23. pii: 201903671. doi: 10.1073/pnas.1903671116.
  2. de Haas R, Heltzel LCMW, Tax D, et al. To be or not to be pink(1): contradictory findings in an animal model for Parkinson's disease. Brain Commun. 2019;1(1):fcz016. doi:10.1093/braincomms/fcz016
  3. Institute of Medicine (US); National Research Council (US). International Animal Research Regulations: Impact on Neuroscience Research: Workshop Summary. Washington (DC): National Academies Press (US); 2012. 4, Animals in Neuroscience Research. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK100126/
  4. Striedter, GF, Preuss TM, Increasing Species Diversity in Neuroscience Research: How and Why? Brain Behav Evol 2019;93:55–56. Published online: August 15, 2019. doi: 10.1159/000501332
  5. Veening-Griffioen DH, Ferreira GS, van Meer PJK, Boon WPC, Gispen-de Wied CC, Moors EHM, Schellekens H. Are some animal models more equal than others? A case study on the translational value of animal models of efficacy for Alzheimer's disease. Eur J Pharmacol. 2019 Sep 15;859:172524. doi: 10.1016/j.ejphar.2019.172524. Epub 2019 Jul 7. doi: 10.1016/j.ejphar.2019.172524
  6. https://www.americanbraincoalition.org/page/AnimalsInResearch
  7. https://www.brainfacts.org/in-the-lab/animals-in-research/2014/why-animals-are-vital-to-brain-research
  8. https://www.sandiegouniontribune.com/news/science/sdut-brain-logic-behind-using-rodents-2015apr02-htmlstory.html

 

EU e-Privacy Directive

Departamentul de Anatomie, fiziologie animala si biofizica

Prof. dr. Dan Florin Mihailescu (director de  departament)

Prof. dr. Alexandru  Babes

Prof. dr. Speranta Avram

Prof. dr. Violeta Ristoiu

Prof. dr. Beatrice Mihaela Radu

Conf. dr. Mihaela Marcu Lapadat

Conf. dr. Dana Cucu

FP

Conf. dr. Florentina Pluteanu

Lect. dr. Doru Gabor

TS photo

Lect. dr. Tudor Selescu

Lect. dr. Cristina Matanie

Alexandru Deftu

Asist.dr. Alexandru Deftu

roxana

Asist.dr. Roxana Gheorghe

Cornelia Dragomir

Geanina Haralambie

Liliana Stamatin

Cristina

PozaAcademieLuiza

Prof. dr. Maria Luiza Flonta (profesor emerit)