Încă de la declanşarea pandemiei, au fost vehiculate foarte multe teorii cu privire la originea virusului SARS-CoV-2. Câteva luni mai târziu, deși există mult mai multe informaţii disponibile cu privire la acest virus, încă se nasc dezbateri pe această temă, originea acestuia fiind la fel de controversată.

Principalele teorii despre apariţia virusului SARS-CoV-2 includ domeniul armelor biologice care ar fi dus la izbucnirea pandemiei, reclamându-se faptul că virusul a fost scăpat accidental din laboratorul Wuhan (China), ori că provine de la liliecii dintr-o peșteră aflată în apropierea același orașul unde au fost înregistrate primele cazuri. Alte teorii iau în considerare faptul că virusul a fost adus de militarii americani în China ori că provine dintr-o piață alimentară din Wuhan.

Teoria conform căreia virusul a fost creat în laborator. În rândurile următoare vom încerca să rezumăm mai multe articole și meta-analize din literatura de specialitate care vin în susținerea acestei teorii. Analizele genomice comparative au arătat că SARS-CoV-2 este un virus-himeră. Virusul-himeră este un microorganism nou hibrid, creat prin alăturarea fragmentelor de acid nucleic de la două sau mai multe microorganisme diferite, dintre care cel puţin două fragmente conţin gene esenţiale necesare pentru replicare. Termenul de „himeră” se referă la un individ al cărui organism conţine populaţii celulare de la zigoţi diferiţi, sau care s-a dezvoltat din porţiuni ale unor embrioni diferiţi. O mare parte a secvenţei SARS-CoV-2 este foarte apropiată de cea a CoV detectat la un liliac, în timp ce domeniul de legare al receptorului este aproape identic cu cel al CoV obținut de la pangolini. Zona de separare a furinei de la nivelul proteinei spike a SARS-CoV-2 nu a fost identificată la alte coronavirusuri de tip SARS şi este posibil să fi dus la abilitatea de a se transmite între specii diferite şi de a trece barierele diferitelor ţesuturi. Virusurile himeră pot fi produse prin recombinarea naturală sau prin manipularea genetică. Este posibil ca manipularea genetică să fi avut ca scop identificarea pangolinilor ca gazde intermediare pentru CoV al liliecilor.

Teoria conform căreia piaţa de fructe de mare din Wuhan a reprezentat sursa pentru transmiterea virusului de la animal la om şi-a pierdut credibilitatea, conform unora dintre surse. În prima fază a epidemiei din Wuhan,  au existat mai mulţi pacienţi confirmaţi cu SARS-CoV-2 care nu au avut nicio legătură cu piaţa. Cele mai apropiate de SARS-CoV-2 sunt coronavirusurile întâlnite la lilieci şi la pangolini. Secvenţa genomică obţinută de la primele cazuri avea o identitate de 79% cu secvenţa SARS-CoV din 2002-2003 şi 96,2% cu RaTGI3 (MN996532), o secvenţă genomică întreagă a unui coronavirus identificat la Rhinolophus affinis (liliacul potcoavă).

Coronavirusurile provenite de la lilieci au fost intens studiate şi modificate genetic. Mai multe studii au arătat că liliecii sunt o sursă pentru a mare varietate de coronavirusuri de tip SARS. Unele dintre acestea afectează în mod direct oamenii, altele trebuie să sufere mutaţii la nivelul proteinei spike pentru a se lega de receptorul hACE2 (human angiotensin 1-converting enzyme 2).

Coronavirusurile provenite de la lilieci nu puteau infecta celulele umane, astfel că au fost modificate cu proteine spike ale coronavirusurilor compatibile cu hACE2, simulând recombinarea naturală. Aceste experimente pentru dezvoltarea de noi funcţii au creat îngrijorare şi controversă în rândul cercetătorilor. Având în vedere cercetările ample desfăşurate în aproape 20 de ani pe coronavirusurile provenite de la lilieci, justificate prin potenţialul lor de a se transmite de la animal la om, unii autori consideră că ipoteza originii artificiale a SARS-CoV-2 este una rezonabilă.

Teoria conform căreia virusul are origine naturală. Analizele altor cercetători au sugerat că virusul a trecut, probabil, o singură dată de la un animal la om şi a fost răspândit de la om la om începând cu mijlocul lunii noiembrie 2019. Unii autori spun că o coincidenţă nefericită a alimentat teoriile conspiraţioniste, mai exact faptul că Institutul de Virusologie din Wuhan se află foarte aproape de piaţa de fructe de mare. Cercetătorii au analizat structura genetică a virusului pentru indicii despre originea sa. În studiu se precizează că virusul SARS-CoV-2 are componente care diferă de cele ale virusurilor cunoscute anterior, ceea ce denotă că trebuie să provină de la un virus necunoscut sau de la virusuri din natură. SARS-CoV-2 nu este un virus pe care cineva l-a conceput şi împrăştiat, deoarece are prea multe caracteristici distincte, dintre care unele sunt contraintuitive. Virusurile schimbă adesea gene în natură. Găsirea genelor legate de virusurile pangolinului a înlăturat dubiile, deoarece pachetul genetic al acestor virusuri nu a fost cunoscut decât după descoperirea SARS-CoV-2, ceea ce înseamnă că nu este posibil ca cineva să-l fi obținut într-un laborator. Cercetătorii au comparat SARS-CoV-2 cu alte coronavirusuri depistate recent în natură, inclusiv la lilieci şi pangolini. SARS-CoV-2 ar putea fi un amestec de virusuri de la liliac şi pangolin. În mod special, pangolinii au aminoacizii care determină legarea strânsă a proteinei S de ACE2. Echipa de cercetători precizează că acest fenomen se poate întâmpla în natură.

În concluzie, subiectul originii SARS-CoV-2 rămâne în continuare controversat, cercetătorii din literatura de specialitate căutând confirmarea ipotezei proprii.

Bibliografie

  1. https://www.acsh.org/news/2020/04/13/best-evidence-yet-coronavirus-came-wuhan-bsl-4-lab-14712
  2. Andersen, K. G., Rambaut, A., Lipkin, W. I., Holmes, E. C., & Garry, R. F. (2020). The proximal origin of SARS-CoV-2. [Letter Research Support, N.I.H., Extramural Research Support, Non-U.S. Gov't]. Nat Med, 26(4), 450-452. doi: 10.1038/s41591-020-0820-9
  3. Segreto, R. (2020). Is considering a genetic-manipulation origin for SARS-CoV-2 a conspiracy theory that must be censored?. doi: 10.13140/RG.2.2.31358.13129/1

EU e-Privacy Directive

Departamentul de Anatomie, fiziologie animala si biofizica

Prof. dr. Dan Florin Mihailescu (director de  departament)

Prof. dr. Alexandru  Babes

Prof. dr. Speranta Avram

Prof. dr. Violeta Ristoiu

Prof. dr. Beatrice Mihaela Radu

Conf. dr. Mihaela Marcu Lapadat

Conf. dr. Dana Cucu

FP

Conf. dr. Florentina Pluteanu

Lect. dr. Doru Gabor

TS photo

Lect. dr. Tudor Selescu

Lect. dr. Cristina Matanie

Alexandru Deftu

Asist.dr. Alexandru Deftu

roxana

Asist.dr. Roxana Gheorghe

Cornelia Dragomir

Geanina Haralambie

Liliana Stamatin

Cristina

PozaAcademieLuiza

Prof. dr. Maria Luiza Flonta (profesor emerit)