Consumul și popularitatea suplimentelor, atât sintetice, cât și a celor pe bază de plante, crește exponențial în vremurile moderne. Automedicația, scăderea cantității de nutrienți din alimente, neîncrederea în actul medical, viața trăită pe fugă, ne fac să apreciem ’’pilula’’ salvatoare. Acest articol se orientează spre miturile referitoare la suplimentele alimentare și adevărurile ce infirmă aceste ipoteze. Informațiile au fost furnizate de către Alexandra Stănciulescu (specializarea biochimie, anul al III-lea) și expuse ulterior în cadrul cursului de Bioinformatică.

 

“Suplimentele ne fac mai sănătoși” 

Există oare realitate, știință și dovezi în spatele suplimentelor din plante? O industrie foarte ușor reglementată atrage oamenii din toate colțurile lumii, soluția aparent fiind ușoară, la îndemână și cu efecte reale. Numai în SUA, producător important și consumator recunoscut de suplimente, creșterea vânzărilor din ultimii ani a atins un vârf istoric [1]

Milioane de oameni cred că, dacă iau zilnic suplimente de vitamine, se vor simţi mai bine şi vor trăi mai mult. O ipoteză recent apărută zdruncină aceste convingeri: vitaminele sub formă sintetică nu numai că nu sunt necesare organismului, dar unele dintre pot chiar să mărească riscul de apariţie a unor boli cronice şi riscul de deces.

În cazul în care există deficiențe de vitamine sau substanțe în organism, un medic poate prescrie doza recomandată de suplimente. Dacă acestea sunt luate fără aviz medical, doar cu scopul de a înceta procesul de îmbătranire, pot avea efecte devastatoare asupra corpului si pot conduce la cresterea probabilitatii aparitiei cancerului [2].


Cele mai multe dintre vitamine nu pot fi sintetizate în organism, ci trebuie procurate din surse externe - care pot fi alimente sau suplimente.

Specialiştii în nutriţie susţin că oamenii au nevoie doar de aşa-numita doză zilnică recomandată (DZR), care poate fi obţinută dintr-o dietă obişnuită, în vreme ce reprezentanţii industriei producătoare susţin că alimentele nu conţin suficiente vitamine, deci oamenii au nevoie de cantităţi mai mari, ce pot fi procurate din suplimente.

Însă tot mai multe studii recente arată că administrarea de suplimente de vitamine nu are efectele bune pe care le aşteaptă oamenii, ba chiar poate duce la amplificarea riscului de îmbolnăvire şi deces.

În octombrie 2011, cercetătorii de la Universitatea din Minnesota au constatat faptul că în rândul femeilor care administrau suplimente de multivitamine, rata de deces era mai mare decât la cele care nu luau. Două zile mai târziu, cercetătorii de la Clinica Cleveland ajungeau la concluzia că bărbaţii care iau suplimente de vitamina E prezintă un risc mai mare de apariţie a cancerului de prostată.

Şapte studii anterioare arătaseră deja că, pentru anumite grupuri de populaţie, unele vitamine măresc riscul de apariţie a cancerului şi a bolilor de inimă şi scurtează durata vieţii.
Şi totuşi, în 2012, peste jumătate dintre americani şi 35% dintre britanici luau suplimente de vitamine în mod regulat [3].

Unele vitamine sunt dăunătoare dacă sunt administrate în doze mari, peste doza zilnica recomandată (DZR), necesară sănătății optime. Mai mult, în cadrul unui studiu efectuat pe 3000 de adulți din SUA, s-a descoperit că 1 din 25 (4%) ia suplimente de vitamine împreună cu medicamente pe bază de rețetă, combinație care poate fi, în unele cazuri, foarte riscantă.

 

Suplimente cu vitamina E

Riscurile și beneficiile vitaminei E sunt încă incerte. În cadrul unui studiu clinic, în care fiecare participant a administrat 400 UI (unități internaționale de vitamina E– doza conținută, în general, de suplimentele alimentare) s-a descoperit creșterea riscului de afecțiuni cardiace comparativ cu cei care ce nu au luat. Mai mult, există cercetări care arată că folosirea pe termen lung (peste 10 ani) a vitaminei E este asociată cu risc crescut de accident vascular cerebral.

 

Suplimente cu vitamina A

Suplimentele care conțin această vitamină pot să crescă nivelul de retinol (un derivat al vitaminei A) din sânge, fapt care, în anumite studii, este asociat cu riscul crescut de fractură de șold. Asocierea nu este dovedită ca fiind cauză-efect, însă nu există dovezi certe nici că vitamina A ar ajuta. Pentru un nivel optim de vitamin A în organism este suficient să existe o alimentație sănătoasă din care să nu lipsească multe fructe, legume cu frunze verzi, legume de culoare portocalie și galbenă, roșii, ouă, lapte integral, unt, ficat, ulei de pește sau pește gras de apă sărată [4].

 

Suplimente cu vitamina K

Acestea pot reduce capacitatea unor medicamente prescrise pentru subțierea sângelui de a preveni coagularea acestuia.

 

Suplimentele cu antioxidanti

Suplimente cum ar fi vitaminele C și E, ar putea reduce eficacitatea anumitor tipuri de chimioterapie în cazul persoanelor cu cancer. Excesul de fier generează greață și vărsături și poate dăuna ficatului și altor organe [5].

 

"Suplimentele alimentare ne pot vindeca"

Suplimentele alimentare nu vindecă, la fel cum nici medicamentele nu vindecă. Corpul nostru are puterea de a se vindeca atunci când noi îi creăm condițiile necesare pentru restabilirea echilibrului. Multe boli sunt cauzate de dezechilibre nutriționale pe termen lung. În aceste cazuri organismul compensează din resursele proprii o perioadă, însă la un moment dat nu mai poate face față și atunci apare suferința unui organ, a unui aparat sau sistem. Atunci intervin suplimentele care ajută la restabilirea echilibrului dându-i organismului puterea de a lupta din nou [6].

 

"Vitaminele îngrașă"

Administrarea suplimentelor alimentare are ca efect accelerarea ușoară a metabolismului în urma creșterii nivelului de energie. Din acest motiv, este posibil ca senzația de foame să apară mai rapid, însă acest lucru nu înseamnă că îngrașă. În momentul în care suplimentele alimentare completează o dietă echilibrată, nu există riscul acumulării unor kilograme nedorite. De altfel, combinarea suplimentelor care promit faptul că ajută la reducerea excesului ponderal, cu o dietă bogată în grăsimi și zahăr, crește posibilitatea de a te îngrășa.

 

 "Suplimentele alimentare care conțin antioxidanți pot ajuta la prevenirea bolilor cardiovasculare și a cancerului"

Nu există nicio dovadă conform căreia antioxidanții din suplimente ar putea preveni bolile de inimă sau cancerul. Rolul suplimentelor alimentare este acela de a completa o dietă normală, nu de a trata, vindeca sau preveni boli [7].

 

Bibliografie

 

  1. Mary L. Chavez,Melanie A. Jordan,Pedro I. Chavez, Evidence-based drug–herbal interactions, Life Sciences, Elsevier.
  2. Niharika Sahoo and Padmavati Manchikanti.The Journal of Alternative and Complementary Medicine.Dec 2013. 957-963.
  3. Allen Nnanwuba A., Ogochukwu Charity E., Ojinime Ebelechukwu O, Herbal Medicine Broadcast Media Advertisement, Audience Perception And Purchase Decision, Vol 4, No 1, 2019.
  4. Firenzuoli F, and Gori L. (2007). “Herbal Medicine Today: Clinical and Research Issues”, eCAM, Vol.4(S1), pp.37-40.
  5. Tilburt JC, and Kaptchuk TJJ. (2008). “Herbal medicine research and global health: An ethical analysis”, Bull World Health Organ, Vol.86(8), pp.594-599.
  6. Shaw, D., Leon, C., Kolev, S. et al. Traditional Remedies and Food Supplements. Drug-Safety 17, 342–356 (1997).
  7. Perharic, L., Shaw, D., Colbridge, M. et al. Toxicological Problems Resulting from Exposure to Traditional Remedies and Food Supplements. Drug-Safety 11, 284–294 (1994).

Departamentul de Anatomie, fiziologie animala si biofizica

Prof. dr. Dan Florin Mihailescu (director de  departament)

Prof. dr. Alexandru  Babes

Prof. dr. Speranta Avram

Prof. dr. Violeta Ristoiu

Prof. dr. Beatrice Mihaela Radu

Conf. dr. Mihaela Marcu Lapadat

Conf. dr. Dana Cucu

FP

Conf. dr. Florentina Pluteanu

Lect. dr. Doru Gabor

TS photo

Lect. dr. Tudor Selescu

Lect. dr. Cristina Matanie

Alexandru Deftu

Asist.dr. Alexandru Deftu

roxana

Asist.dr. Roxana Gheorghe

Cornelia Dragomir

Geanina Haralambie

Liliana Stamatin

Cristina

PozaAcademieLuiza

Prof. dr. Maria Luiza Flonta (profesor emerit)