Acest articol este construit pe baza prezentării realizate de Diana Cîrdei (specializarea biochimie, anul al III-lea) ce își îndreaptă atenția asupra efectul zahărului asupra comportamentului copiilor, informațiile fiind argumentate în cadrul cursului de Bioinformatică.

 

De unde a apărut această teorie?

Noțiunea că alimentele pot avea efect asupra comportamentului au devenit populare când alergologul Benjamin Feingold, M.D., a publicat Dieta Feingold, susținând faptul că o dietă lipsită de salicilați, coloranți alimentari și aromă artificială pentru tratarea hiperactivității. Deși dieta Feingold nu a solicitat eliminarea zahărului în mod special, a sugerat mai multor părinți că aditivii alimentari ar putea fi mai bine evitați. Astfel, zahărul rafinat a ajuns curând sub control.

Un studiu realizat în anul 1978  (publicat în revista Toxicology Food and Cosmetics) a descoperit faptul că  hiperactivitatea copiilor care au primit teste de toleranță la glucoză au avut rezultate ce sugerează hipoglicemie reactivă (nivel scăzut de zahăr în sânge).

 

Ce știm despre zahăr?

  • este un aliment obținut din sfecla de zahăr sau din trestia de zahăr, cu un conținut mare de zaharoză;
  • este folosit în alimentație pentru a îndulci mâncărurile și băuturile, dar este utilizat și drept conservant; 
  • se digeră repede, constituind o sursă rapidă de glucoză, un monozaharid care este folosit în celulele biologice pentru a furniza energie;

În țări precum Marea Britanie, Franța și Italia, zaharurile adăugate au reprezentat 7% până la 11% din consumul total de energie la adulți și o proporție mai mare din consumul total de energie al copiilor (11% la 17%) și SSB (băuturi îndulcite cu zahăr) reprezintă o sursă majoră de zahăr adăugat în rândul adulților (12%- 31%) și copiilor (20%- 34%).

Deși studiile între caucazieni au identificat o legătură puternică între SSB  și comportament, datele despre copiii din Asia sunt rare. În comparație cu Australia, America de Nord și unele țări europene, consumul de SSB în Asia este încă foarte scăzut.

Cu toate acestea, având în vedere că se consumă băuturi tradiționale din regiunile Asiei de Est, precum ceaiul verde, ceaiul de orz și ceaiul oolong fără adaos de zahăr, și chiar dacă cantitatea de băuturi îndulcite cu zahăr este mică, totuși asocierea dintre SSB și problemele de comportament din populația asiatică nu poate fi ignorată.

 

Ce știm despre problemele de comportament?

Aproximativ 10-20% dintre copii și adolescenți sunt afectați de probleme de sănătate mintală la nivel mondial. Un sondaj transversal în China a constatat că 13,6% din copiii preșcolari au probleme de comportament .

În Olanda, prevalența problemelor de comportament în rândul copiilor preșcolari este de 9,9% pe baza rapoartelor profesorilor și 3,6% pe baza rapoartelor materne.

ADHD este diagnosticat la aproximativ 2% -16% dintre copiii școlari și este de la 6 până la de 9 ori mai frecvent la băieți decât la fete.

Posibile cauze ADHD:

  • aditivi alimentari;
  • factori de mediu și zahăr;
  • agenți artificiali de culoare;
  • benzonat de sodiu;

Care sunt aspectele care fac ca un studiu să fie credibil?

  • Ce cantități de zahăr au fost folosite cu exactitate în studiu?
  • Studiile au comparat efectele zahărului cu cele ale unui placebo (o substanță fără niciun ingredient activ);
  • Copiii, părinții și cercetătorii implicați în studii nu au știut niciodată copiilor cărora li s-au administrat dietele (acest lucru este cunoscut sub numele de studiu „dublu orb” și ajută la prevenirea afectării prejudecăților inconștiente);

Așteptările pot afecta percepțiile!

De ce tot atât de mulți părinți cred că zahărul îi face pe copii hiperactivi?

Unii cercetători sugerează faptul că simpla așteptare ca zahărul să-ți afecteze copilul poate influența modul în care interpretezi ceea ce vezi. Un studiu publicat în anul 1994 în Journal of Abnormal Child Psychology,  a arătat că părinții care cred că comportamentul unui copil este afectat de zahăr sunt mai susceptibili să-și perceapă copiii ca fiind hiperactivi atunci când au fost conduși să creadă că acesta tocmai a consumat o băutură care conține zahăr. [2]

 

Dincolo de zahăr...

Există și alți factori care sunt asociați cu HIPERACTIVITATEA:

  • Temperament;
  • Perturbările emoționale;
  • Deficiențe în învățare (cum ar fi tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție);
  • Probleme cu somnul;

 

Studii relevante

„Consumul de băuturi îndulcite cu zahăr este asociat cu probleme de comportament în rândul preșcolarilor: studiu transversal al populației în China”

Metode: Un sondaj a fost realizat în 109 grădinițe, în 11 orașe din China. Consumul SSB al copiilor a fost evaluat prin chestionare completate de îngrijitori. Punctele forte, Chestionarul pentru dificultăți (SDQ) și Scala de Comportament Clancy Autism (CABS) au fost utilizate pentru evaluarea problemelor de comportament ale copiilor.

În total au fost înscriși 27 987 de copii la acest studiu (copii de trei-șase ani).

Rezultate:

  • Prevalența consumului de SSB ≥ 1 dată / zi a fost de 24,9%;
  • Frecvența ridicată a consumului de SSB este asociată în mod pozitiv cu probleme de comportament printre preșcolari;
  • Nu au fost găsite diferențe de gen în aceste asociații;

Pe baza băuturilor îndulcite cu zahăr vândute în mod obișnuit pe piața Chinei, au fost evaluate următoarele băuturi: ceai îndulcit (de exemplu, Master Kong Iced Blacked Tea), lapte aromat (de exemplu, Yakult), băuturi carbogazoase (de exemplu, Coca-Cola , Pepsi), băuturi care nu sunt suc de fructe 100% (de exemplu, Minute Maid) și băuturi sportive (de exemplu, Red Bull). Au fost stabilite mai multe întrebări în legătură cu frecvența de consum a fiecărui SSB și opțiunile de răspuns :- în ultima lună (de 0 sau 1–2 ori), „în fiecare săptămână” (de 1-3 ori de 4-6 ori) și „în fiecare zi” (de 1, 2–3, 4–6 sau de 7 ori).

Consumul SSB s-a bazat pe răspunsurile oferite de tutori sau de părinți la întrebarea cât de des în ultima lună copilul lor a consumat băuturile de mai sus. Frecvențele lunare și săptămânale au fost transformate în frecvențe zilnice și frecvențele de consum pentru cele cinci băuturi au fost însumate pentru a ajunge la un consum final de SSB [1].

O meta-analiză publicată în 2012 care a vizat rolul dietelor alimentare asupra ADHD a evaluat și studiile realizate asupra legăturii dintre consumul de zahăr și hiperactivitatea la copii. Concluzia acestor studii a fost că zahărul nu afectează comportamentul sau performanța cognitivă la copii, însă un consum zilnic de zahăr pe termen lung a corelat cu durata agresivității.

O echipă de cercetători s-a întrebat dacă nu cumva așteptările părinților sunt cele care îi determină să creadă că modificarea comportamentului copilului are loc după ce acesta consumă ceva dulce. 35 de copii între 5 și 7 ani și mamele lor au participat la un studiu care și-a propus să testeze această ipoteză.

Participanții au fost împărțiți în două grupuri – unui grup de mame i s-a spus că li s-a dat copiilor să consume dulciuri, iar celuilalt i s-a spus că micuții nu au consumat alimente cu zahăr. În realitate niciun copil nu le-a consumat. Însă mamele care au crezut că băieții lor au consumat zahăr au descris comportamentul lor ca fiind mult mai agitat și mai activ decât au făcut-o celelalte mame [2].

 

Concluzii

În acest moment nu există dovezi calitative care să denote că zahărul consumat de către copiii îi face mai hiperactivi.

În prezent sunt publicate multe studii pe acest subiect, însă unii cercetători caută în continuare o legătură între consumul ridicat de zahăr pe o perioadă lungă de timp și ADHD. Ei subliniază că aportul de zahăr în Marea Britanie și SUA a crescut în ultimii două sute de ani și că mai recent a crescut și diagnosticul de ADHD. Însă, autorii studiului subliniază că este nevoie de mult mai multe cercetări înainte de a putea fi dovedită orice legătură cauzală. În ciuda eforturilor lor, cauzele precise ale ADHD sunt încă necunoscute [3].

Totuși, recomandările unui  studiu din 2007 al Foods Standards Agency din Mare Britanie au fost de a reduce alimentele care conțin coloranți sintetici din dieta celor mici, deoarece pot provoca o stare de neliniște psihomotorie, impulsivitate și incapacitate de concentrare.

Există, desigur, o mulțime de alte motive pentru care copiii nu ar trebui să consume prea mult zahăr.

 

 

 

 

 

Bibliografie

1. Geng, M., Jiang, L., Wu, X., Ding, P., Liu, W., Liu, M., & Tao, F. (2020). Sugar-sweetened beverages consumption are associated with behavioral problems among preschoolers: a population based cross-sectional study in China. Journal of Affective Disorders.

2. Hoover, D. W., & Milich, R. (1994). Effects of Sugar Ingestion Expectancies on Mother-Child Interactions. 22(4).

3. Kim, Y., & Chang, H. (2011). Correlation between attention deficit hyperactivity disorder and sugar consumption , quality of diet , and dietary behavior in school children. 5(3), 236-245

Departamentul de Anatomie, fiziologie animala si biofizica

Prof. dr. Dan Florin Mihailescu (director de  departament)

Prof. dr. Alexandru  Babes

Prof. dr. Speranta Avram

Prof. dr. Violeta Ristoiu

Prof. dr. Beatrice Mihaela Radu

Conf. dr. Mihaela Marcu Lapadat

Conf. dr. Dana Cucu

FP

Conf. dr. Florentina Pluteanu

Lect. dr. Doru Gabor

TS photo

Lect. dr. Tudor Selescu

Lect. dr. Cristina Matanie

Alexandru Deftu

Asist.dr. Alexandru Deftu

roxana

Asist.dr. Roxana Gheorghe

Cornelia Dragomir

Geanina Haralambie

Liliana Stamatin

Cristina

PozaAcademieLuiza

Prof. dr. Maria Luiza Flonta (profesor emerit)