Teoriile privitoare la apariția și originea Homo sapiens sunt numeroase însă câte dintre ele sunt oare adevărate? În acest articol veți regăsi câteva dintre teoriile vehiculate despre apariția omului, pe acest aspect axându-se Miriam Spirea (specializarea biochimie, anul al III-lea), informațiile furnizate fiind prezentate în cadrul cursului de Bioinformatică.

 

Africa, leagănul omenirii

Există 4 modele posibile pentru originea Homo sapiens în Africa, întemeiate pe literatura publicată din domeniul paleontologiei și al geneticii umane, ce se bazează pe 3 categorii de dovezi:

  • morfologice;
  • genetice;
  • arheologice;

 

1. Multiregionalismul African

Model motivat de:

  • variața regională în datele arheologice de pe continentul African, ce datează de acum 300.000 de ani;
  • diversitatea morfologică a fosilelor;
  • diversitatea morfologică întâlnită de-a lungul Africii;

Împreună, aceste descoperiri concluzionează că întreaga populație din Africa este strâns interconectată, datorită unei migrații care are mediul geografic ca factor determinant al dezvoltărilor sociale.

Oamenii moderni își au originea în toată Africa. Nici o singură regiune nu este sursa principală de oameni moderni. În schimb, markerii genetici, morfologici și arheologici ai omului modern își au originea în mai multe regiuni și se răspândesc prin migrația între acestea. În funcție de cantitatea de flux de gene dintre regiuni, populația panafricană este mai mult sau mai puțin structurată [1].

 

2. Expansiunea unei singure origini cu extincție locală

Enunță că originea omului se limitează la o singură regiune geografică a Africii. Apoi această populație a migrat în diverse regiuni, fie luând locul civilizațiilor existente, fie ocupând pozițiile rămase libere din cauza schimbărilor climatice.

Această teorie explică de ce o populație de oameni “moderni” a continuat să existe și altele nu. Regiunea sursă este considerată a fi Africa de sud. Populația în expansiune depășește cu succes celelalte populații [1].

 

3. Expansiunea cu origine singulară împreună cu persistență regională

Se bazează pe pe o singură regiune geografică a Africii, dar care permite influențe și schimburi genetice corelate cu alte regiuni umane. Această teorie nu a fost pe deplin descrisă, însă ar permite diversitatea genetică și ar justifica diferențele de tradiții, în funcție de geografia locului.

Similar cu modelul 2, cu excepția faptului că în loc de înlocuirea completă, există un anumit flux de gene între populațiile în expansiune și locale. Fluxul de gene poate fi mare sau mic, însă, în timp, indivizii devin o specie [1].

 

4. Amestecuri de hominizi în Africa

În concordanță cu acest model, unele fosile destul de recente (20 000 de ani) au arătat că sunt morfologic similare cu oamenii arhaici.

Cu toate acestea, nu este clar ce bariere au permis omului arhaic să rămână distinct peste secole. Așteptările pentru acest model sunt ca fie fluxul genetic, fie ca arhitectura genetică să determine diferențe morfologice între populații. Cercetările viitoare vor oferi mai multe informații, ceea ce este crucial în a putea diferenția aceste modele.

Ca și în modelele 2 și 3, ar fi de așteptat ca cele mai timpurii apariții moderne să aibă loc cu cele mai timpurii apariții morfologice în aceeași regiune. Comportamentele moderne se extind odată cu populația modernă, morfologic și genetic. Cu toate acestea, amestecul cu populații arhaice e greu de determinat arheologic, pentru că populațiilor arhaice le lipsesc elemente distinctive. Oamenii moderni evoluează în Africa, alături de hominizi arhaici. Pe măsură ce oamenii moderni se extind în Africa, există un flux de gene între aceștia și populațiile arhaice, însă fluxul genic arhaic este foarte scăzut. (Conviețuiesc, dar nu comunică între ei și nu devin o singură specie) [1].

 

Concluzii

  • Pe baza modelelor 2-4, ne-am aștepta ca morfologia și comportamentul uman să prezinte o structură convergentă, să se extindă simultan. Pe baza primului model, însă, ne-am aștepta la o distribuție uniformă a acelorași parametrii, dată fiind originea oamenilor moderni în toată Africa.
  • Aceste 4 modele prezentate au nevoie ca pe viitor, să fie mai precis definite și să aibă mai mulți parametrii testabili, inclusiv genetici, pentru a putea fi confirmate sau infirmate.

 

 

Bibliografie

1. Henn B., Steele T., Weaver T., 2018, Clarifying distinct models of modern human origins in Africa.

Departamentul de Anatomie, fiziologie animala si biofizica

Prof. dr. Dan Florin Mihailescu (director de  departament)

Prof. dr. Alexandru  Babes

Prof. dr. Speranta Avram

Prof. dr. Violeta Ristoiu

Prof. dr. Beatrice Mihaela Radu

Conf. dr. Mihaela Marcu Lapadat

Conf. dr. Dana Cucu

FP

Conf. dr. Florentina Pluteanu

Lect. dr. Doru Gabor

TS photo

Lect. dr. Tudor Selescu

Lect. dr. Cristina Matanie

Alexandru Deftu

Asist.dr. Alexandru Deftu

roxana

Asist.dr. Roxana Gheorghe

Cornelia Dragomir

Geanina Haralambie

Liliana Stamatin

Cristina

PozaAcademieLuiza

Prof. dr. Maria Luiza Flonta (profesor emerit)